Halloweenul este una dintre cele mai vechi sarbatori, originile ei regasindu-se cu mii de ani in urma. Sarbatoarea pe care o cunoastem sub numele de Halloween a fost influentata, de-a lungul secolelor, de numeroase culturi. In Imperiul Roman, era Ziua Pomona, la celtici era festivalul de la Samhain, iar la crestini, Sarbatoarea tuturor sfintilor sau a tuturor sufletelor.
Halloween este una dintre cele mai vechi sarbatori.
Celtii (pe vremea cand populau actuala Marea Britanie si Nordul Frantei) venerau numerosi zei, iar Zeul Soarelui era zeul suprem. Zeul Soarelui era cel care ocrotea munca si in functie de care se stabileau zilele de sarbatoare si de odihna, era cel care “crea” frumusetile pamintului si facea recoltele sa creasca. Celtii sarbatoreau Anul Nou pe data de 1 Noiembrie. Fiecare an nou era celebrat printr-o procesiune care marca sfarsitul “sezonului soarelui” si inceputul “sezonului intunericului si frigului”. Pe data 31 octombrie, dupa ce toate campurile erau pregatite pentru iernat, iar recoltele anului erau deja depozitate, toate focurile erau stinse. Druizii, preotii celtilor, se intalneau pe o culme din padurea de stejari, pomi sacrii in cultura celtilor. Druizii erau cei care aprindeau noile focuri, aducand drept ofrande bucate si sacrificand animale. In timp ce druizii executau dansuri rituale in jurul noilor focuri, sezonul soarelui trecea iar sezonul intunericului incepea. Dimineata, druizii daruiau o torta aprinsa din noile focuri fiecarei familii cu care acestea urmau sa-si aprinda focul din gospodarii si sa le ocroteasca de spiritele intunericului in tot anul ce urma sa vina. Festivalul din 1 noiembrie era numit “Samhain” si dura timp de 3 zile. Oamenii participau la parada imbracati in costume facute din piei si oase de animale. Acest festival este Halloween-ul antic.
Romanii, atunci cand au invadat Britania, au adus cu ei si obiceiuri proprii. Unul dintre acestea a fost si “Ziua Pomona”, numita dupa zeita romana a fructelor si gradinilor. Sarbatoarea se celebra in jurul datei de 1 noiembrie.
Biserica Romano-Catolica a transformat ziua de 1 noiembrie intr-o sarbatoare crestina, in care sunt celebrati toti sfintii (in anul 835), zi care era numita Ziua Tuturor Sfintilor (sau Hallowmas, sau All Hallows). Mai tarziu, Biserica a stabilit pe data de 2 noiembrie sa se sarbatoreasca Ziua Tuturor Sufletelor si era destinata celebrarii celor morti. Era sarbatorita cu numeroase focuri si parade la care oamenii participau imbracati in ingeri, sfinti sau diavoli.
La celtici era festivalul de la Samhain, in Imperiul Roman era Ziua Pomona, iar la crestini Sarbatoarea Tuturor Sfintilor sau a Tuturor Sufletelor. In ajunul zilei de All Hallows, pe 31 octombrie, continua sa se celebreze festivalurile de Samhain si Ziua Pomona. De-a lungul anilor, traditiile tuturor acestor sarbatori s-au combinat. 31 octombrie a devenit cunoscuta ca All Hallow Even, apoi All Hallow’s Eve, Hallowe’en, si, mai apoi, Halloween.
Dincolo de toata aceasta istorie...europeana (!) a zilei de Halloween, ramane bucuria colindatului din poarta in poarta, costumat, alaturi de prieteni mai mici sau mai mari, pentru a da si pentru a primi. Chiar daca in seara de Ajun vom mai colinda inca o data...
Halloween procesiune pagana sau sarbatoare crestina ?
Dovleacul zambitor si imbujorat de lumanarea care salasuieste in interiorul sau scobit, mastile agatate la usile caselor “de familie” din linistitele cartiere “in care nu se intampla nimic” americane, cetele copiilor care bat din poarta in poarta costumati pentru o mana de bomboane, sunt simbolurile sub care romanul a facut cunostinta cu sarbatoarea de Halloween.
Nefiresc de repede insa, romanul a inceput sa isi impropietareasca asceasta sarbatoare si sa organizeze petreceri cu aceasta ocazie. Poate ca seamana cu minunatul colindat? Poate ca oamenii simt nevoia de a bate din poarta in poarta pentru a ura cele bune si pentru a primi cele bune? S-au ridicat glasuri care sa respinga aceasta sarbatoare.
Istoria Halloween-ului, ca fiecare festival din istorie, este inspirata din traditii ce s-au mentinut de-a lungul timpului din generatie in generatie. Fiecare isi urmeaza traditiile, asemeni bunicilor si parintilor. Odata cu trecerea timpului, originalitatea procesului tinde sa fie distorsionata, apar adaugari si alteratii. Sapand prin istorie, ne ajuta sa descoperim date pierdute si necunoscute cu trecerea timpului. Acest lucru s-a intamplat si cu Halloween-ul, acesta a fost modificat si au aparut foarte multe povesti de groaza cu fantome, vrajitoare,monstrii, spiridusi si fiare. Nu mai sunt povesti inocente. Sunt aceste povesti doar un mit sau exista o farama de realitate? Hai sa inlaturam voalul de mister si sa aflam adevarata fata a Halloween-ului.
Numele de Halloween a aparut de la termenul "hallow", care inseamna sfant. Noaptea de Halloween era numita "Noaptea tuturor sfintilor". Catolicii romani si luterani obisnuiau sa sarbatoreasca in aceasta zi toti sfintii din cer, cunoscuti si necunoscuti, fiind una din sarbatorile foarte importante ale anului bisericesc. Romanii onorau aceasta zi in numele celor care nu mai sunt pe pamant. Participantii aduceau sacrificii in numele celor morti si se rugau pentru acestia.
In trecut aceasta sarbatoare era pe 21 februarie, la sfarsitul anului roman. In secolul al 7-lea, Papa Boniface IV a introdus Ziua Sfintilor pentru a inlocui festivalul pagan pentru morti. Mai tarziu, Gregory al III-lea a schimbat data pe 1 noiembrie.
Dincolo de conexiunea cu Biserica Catolica, versiunea americana a Halloween-ului deriva din credintele stravechi(dinainte de crestini).Obiceiul de Halloween a fost adus in America in 1840 de imigrantii irlandezi. Obiceiul de "trick or treat" ( te pacalim sau ne tratezi) provine nu de la celti, ci de la europeni odata cu secolul al 9-lea numit insufletirea.
In ziua de 2 noiembrie, Ziua Sfintilor, fiecare crestin umbla din sat in sat, cersind "prajituri cu suflet", facute din bucati patrate de paine cu coacaze sau stafide. Cu cat adunau mai multe prajituri, cu atat se inmultea si numarul de rugaciuni spuse pentru cei care murisera.
In acea perioada se credea ca cel care moare ramane suspendat pentru o perioada de timp pe pamant, iar prin rugaciuni, spuse chiar si de straini, vor ajuta sa trimita acel suflet in rai.
Obiceiul de a face o fata dintr-un dovleac si introducerea unei lanterne in interior ( la americani numit dovleacul Jack) provine din folclorul irlandez. Povestea spune, ca un barbat, numit Jack cunoscut ca un betiv si un trisor, l-a pacalit pe diavol sa se urce intr-un copac. Apoi Jack a cioplit imaginea unei cruci pe trunchiul copacului, reusind sa captureze diavolul in copac. Jack a facut un pact cu acesta, cum ca daca nu-l va mai pacali il va lasa sa coboare din copac. Conform traditiei, dupa ce Jack a murit, acesta nu a fost primit in rai datorita metodelor sale diavolesti, dar nu i s-a permis nici intrarea in Iad deoarece l-a pacalit pe diavol. In schimb, diavolul i-a dat doar o torta pentru a-si lumina drumul prin intuneric. Acesta era plasata intr-un nap pentru a mentine flacara pentru o perioada mai lunga de timp.
Desi aceasta sarbatoare a fost imbratisata mai mult de americani, ne-am intrebat de ce nu am putea sa o facem si noi, atata timp cat copiii nostrii sunt deschisi la a se distra, purtand costumase cat mai haioase si mai interesante, cunoscand astfel conceptul real despre monstrii si vrajitoare. Astfel acestia ar putea trece mult mai usor peste frica pentru fiara din dulap sau monstrul de sub pat, atata timp cat acestia realizeaza ca totul este ireal. Pare o sarbatoare pagana prin manifestari, si totusi a fost acceptata de biserica.
Noi am luat-o de la americani, si totusi radacinile ei sunt europene. Este vorba despre povestea noptii de Halloween:
Celtii, care traiau acum 2000 de ani in zona care acum acoperita de Irlanda, Regatul Unit si nordul Frantei, sarbatoreau Anul Nou pe data de 1 noiembrie. Aceasta zi marca sfarsitul verii si al recoltei si inceputul iernii, anotimpul asociat deseori cu moartea. Celtii credeau ca in noaptea dinaintea Anului Nou limita dintre taramul celor morti si lumea lor devine neclara si ca fantomele celor decedati se intorc sa bantuie pamantul, creand probleme si stricand recoltele. Tocmai de aceea, in noaptea de 31 octombrie, ei sarbatoreau Samhain, un festival pentru care construiau rugi sacri pe care faceau sacrificii zeitatilor sub forma de grane sau animale.
In timpul celebrarii, celtii purtau costume in general facute din piele si capete de animale. Cand sarbatoarea lua sfarsit, ei foloseau focul de la rugii de sacrificiu pentru a-si aprinde focurile stinse mai devreme in aceasi seara. Scopul era acela de a-i proteja pe parcursul iernii care urma. Probabil de aici a venit ulterior ideea dovlecilor luminati din interior.
Ulterior cucerii romane, Samhain-ul celtic a fost combinat cu doua sarbatori de origine romana: Feralia, o zi la sfarsitul lui octombrie, in care romanii isi comemorau mortii si festivalul in care o onorau pe Pomona, zeita romana a fructelor si a copacilor.
In secolul VII, influenta crestinismului se extinsese si pe pamantul celtic. Papa Bonifaciu al IV-lea a stabilit ziua de 1 noiembrie ca fiind dedicata comemorarii sfintilor si martirilor: "Ziua tuturor sfintilor", o sarbatoarea care aducea mult cu festivalul celt, dar era desemnata de biserica.
Pana prin anii '30, in America, Halloween-ul adus de colonistii englezi, devenise o sarbatoarea seculara, dar centrata pe comunitate, cu parade, si petreceri raspandite prin tot orasul. Tot cam in acest timp a fost resuscitata si traditia "trick or treat" care dateaza probabil din vremurile paradelor de Ziua tuturor sfintilor din Anglia. In timpul festivitatilor, sarmanii cerseau mancare si oamenii le ofereau placinte numite "prajituri de suflet" in schimbul promisiunii de a se ruga pentru sufletele celor morti din familia lor.
Aceasta traditie era un mod relativ necostisitor pentru ca toata comunitatea sa se bucure de sarbatoare. In teorie, oamenii puteau preveni sa fie pacaliti (trick) oferind copiilor sau celor care le sunau la usa costumati o mica atentie (treat) - bomboane, dulciuri, mere.
Obiceiul costumelor de Halloween are radacini adanci in istorie, plecand de la vechii celti chinuiti de gerul iernii, pana la englezii care considerau ca in noaptea in care se deschid portile celor fara viata, nu pot iesi afara din casa decat costumati pentru a speria, la randul lor, fantomele.
Exista numeroase superstitii si mituri in care unii oameni cred cu tarie. Iata cateva dintre superstitiile care dau fiori reci de Halloween:
Daca in noaptea de Halloween auzi pasi in urma ta, nu te intoarce, s-ar putea ca Moartea sa fie in spatele tau. Daca te intorci, inseamna ca in curand vei muri.
Fetele care duc o lumanare la un rau sau apa, pot vedea in aceasta noapte chipul celui sortit;
Fetele care duc la un rau intr-un vas un ou spart, pot vedea nu numai chipul celui sortit, dar si cum vor arata viitorii copii;
Daca un liliac a intrat in casa, e semn ca aceea casa este bantuita si fantomele au lasat liliacul sa intre in casa.
Daca un liliac isi face aparitia devreme si este foarte jucaus, inseamna ca va fi vreme frumoasa;
Daca un liliac inconjoara o casa de trei ori, e semn de moarte;
Cel care in noaptea de Halloween va coji un mar si va avea cea mai lunga si continua coaja, va avea o viata lunga.
Daca arunci in spate coaja marului, initiala care se va forma in urma caderii, va fi initiala viitoarei perechi;
Daca ajungi la o intersectie si asculti vantul, vei afla cele mai importante lucruri care ti se vor intampla in urmatoarele 12 luni;
O persoana care este nascuta de Halloween poate vedea si vorbi cu spiritele;
Pentru ca spiritele sa nu patrunda in casa ta de Halloween, trebuie sa ingropi in fata usii, oase sau o poza a unui animal;
Daca vezi un paianjen, acesta ar putea fi spiritul unei persoane iubite care te vegheaza;
Daca flacara unei lumanari de face albastra dintr-o data, inseamna ca un spirit este prin apropiere;
Daca bati in lemn, ghinionul va fugi de tine;
O alta superstitie e cea legata de pisica neagra. O vorba veche spune ca acestea aduc ghinion. Stramosii credeau ca pisica neagra este o incarnarea a diavolului. In evul mediu, de Paste, pisicile negre erau arse. In schimb, in Marea Britanie, pisicile albe sunt cele care aduc ghinion.
Daca in noaptea de Halloween cei purta hainele pe dos si vei merge cu spatele, la miezul noptii vei vedea o vrajitoare pe cer.
In Marea Brtianie, pentru a vedea daca o femeie este sau nu vrajitoare, era aruncata in apa. Daca plutea, cu siguranta ca era vrajitoare. Daca se ineca, nu era vrajitoare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu