Sfanta Paraschiva

"Cuvioasa noastra maica Parascheva cea noua, cum este numita, s-a nascut in satul Epivat din Tracia, nu departe de Constantinopol, din parinti crestini, evlaviosi si de neam ales, in secolul al XI-lea. Parintii i-au dat o educatie aleasa, dar grija ei era sa-si daruiasca hainele saracilor. Din copilarie iubea rugaciunea si arata multa ravna, cautand cu orice prilej sa ajute pe cei lipsiti. Murindu-i parintii si mostenind averea parinteasca impreuna cu fratele ei, Eutimie, care mai tarziu va ajunge Episcop, Parascheva si-a daruit partea saracilor si a plecat spre Locurile Sfinte, cu dorinta fierbinte de a implini porunca Mantuitorului, care zice: "Cine voieste sa vie dupa mine sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-mi urmeze miei. A fost calugarita la Ierusalim, unde a dus o viata aspra, pana la varsta de 25 de ani. Spre sfarsitul vietii, s-a intors in satul in care se nascuse, a petrecut doi ani in Biserica i Sfintii Apostoli Petru si Paveli , apoi s-a mutat intru Domnul. Sfintele ei moaste au fost descoperite in chip minunat si au fost asezate in biserica din Epivat. Faima sfintelor moaste l-a determinat pe tarul Ioan-Asan I sa le mute la Tirnovo, capitala taratului. In 1393, cand turcii cuceresc cetatea, moastele au fost date domnitorului Mircea cel Batran. Dupa lupta de la Nicopole, moastele au fost daruite sarbilor si duse la Belgrad, iar de aici au fost mutate, pe la 1570, in Catedrala patriarhala din Constantinopol. In 14 octombrie 1641, domnul Moldovei, Vasile Lupu, a izbutit, platind 300 de pungi cu galbeni, sa le aduca in tara si sa le aseze in Biserica i Trei Ierarhii , din Iasi, unde sunt si astazi. Moastelor Sf. Parascheva le sunt atribuite multe minuni. Un exemplu este protectia Iasiului in bombardamentele din timpul celor doua Razboaie Mondiale, Catedrala ce le gazduieste ramanand complet neatinsa de obuze. Un alt exemplu il constituie seceta din anul 1947. Moastele Sfintei Parascheva au fost scoase in procesiune prin satele Moldovei, si se spune ca in urma ei veneau nori de ploaie bogata. Sfanta Vineri Potrivit uneia dintre legende, se spune ca o hoarda de tatari a pus mana pe o fata frumoasa, Parascheva, vanduta apoi la haremul unui pasa. Pasa a vrut s-o induplece cu diferite daruri sa-i fie nevasta, dar ea n-a vrut cu niciun chip. Sultanul a vrut sa profite de ea cu sila, dar fata a fugit. Soldatii trimisi sa o prinda au gasit-o, dar ea s-a prefacut in izvor. Intr-o alta legenda se spunea ca Paraschiva a fost chinuita de pagani, intr-o vineri, numai sa se lase de credinta si, de aceea, indiferent de ziua in care cade sarbatoarea Sfintei Parascheva, ea se numeste "Vinerea Marei. Satenii intorc carul cu protapul in fundul ograzii, caci se pregatesc de iarna; ' In aceasta zi se implinea sorocul vacarilor, ciobanilor, pandarilor si se da drumul tarinii si luncii, vitele umbland peste tot. Se organizeaza turmele pentru iernatul transhumant, incepe coborarea oilor in zonele de iernat, se angajeaza ciobani pentru noul sezon pastoral, se slobod berbecii la turmele de oi, pentru prasila, si se organizeaza iarmaroace de toamna unde se valorifica produsele turmelor de oi; ' Se fac praznice pentru morti si se impart ofrande; incep pregatirile de iarna. Mersul vietii si al treburilor ' Fetele tin ziua spre a fi cinstite precum cuvioasa Paraschiva; ' O sarbatoresc toti membrii comunitatii spre a se face bucatele, a fi bogat in roade anul ce vine; ' Ciobanii duc oile la vale, spre locuri necuprinse de iarna aspra si nu cioplesc nimic de Sf. Parascheva, sa nu le iasa mieii tarcati; ' In aceasta zi se obisnuieste sa se cumpere scoarte, velinte si cojoace. Protectoare a sanatatii ' Nu se lucreaza in aceasta zi, fiind primejdie de boli; nu se coase, fiind rau de trasnet, de grindina, de boli de ochi si de cap: ' Cine coase sau toarce in aceasta zi va face negei la mana. Despre vreme ' Se credea ca asa cum e vremea la Vinerea Mare va fi pana la Sf. Dumitru; ' Cum este ziua, frumoasa sau mohorata, asa vor fi si celelalte sarbatori de peste an; ' Daca toamna nu ploua pana la Cuvioasa Parascheva, atunci se pune iarna curand; ' Ciobanii, dimineata, cauta sa vada cum s-au culcat oile: daca stau gramada, iarna va fi grea; daca stau imprastiate, va fi usoara; ' Acum se face ingroparea verii.